Aproape orice ofertă pentru un sistem fotovoltaic începe cu o cifră urmată de „kWp” — un sistem de 3 kWp, unul de 5 kWp sau unul de 10 kWp. Pentru cineva care nu a mai avut de-a face cu domeniul, unitatea poate părea confuză, mai ales pentru că se aseamănă cu kWh, unitatea de pe factura la curent, dar cele două măsoară lucruri complet diferite.
kWp nu este kWh
kWp înseamnă kilowatt-putere de vârf (peak) și reprezintă puterea maximă pe care panourile o pot produce în condiții standard de testare — un anumit nivel de radiație solară, o temperatură de referință a panoului și un unghi de incidență optim al luminii. Este, practic, o cifră teoretică, folosită pentru a compara sistemele între ele, nu cantitatea exactă de energie pe care sistemul o va produce zi de zi.
kWh, în schimb, este unitatea în care se măsoară energia consumată sau produsă efectiv, de-a lungul unei perioade de timp — exact unitatea de pe factura la curent. Un sistem de 3 kWp nu produce 3 kWh în fiecare oră a zilei; produce acea cantitate doar în momentele de radiație solară maximă, de obicei la prânz, într-o zi senină de vară, iar restul timpului produce mai puțin, în funcție de oră, anotimp și vreme.
Cum se calculează necesarul pentru o casă
Punctul de plecare pentru dimensionarea unui sistem este consumul anual al casei, exprimat în kWh, luat de pe facturile din ultimul an. Din acest consum se scade, aproximativ, cantitatea de energie pe care proprietarul e dispus să o cumpere în continuare din rețea (dacă nu își propune să acopere 100% din consum), iar restul se împarte la producția medie anuală pe care o oferă un kWp instalat în zona respectivă a țării.
În România, un kWp instalat produce, în medie, între 1.100 și 1.400 kWh pe an, în funcție de regiune, orientare și înclinare — de aceea, orientarea și înclinarea panourilor influențează direct și calculul necesarului de kWp. O casă cu un consum anual de 4.000 kWh, care vrea să acopere aproape integral acest consum, are nevoie, aproximativ, de un sistem între 3 și 3,6 kWp, cu variații în funcție de condițiile locale exacte.
Cifra de 1.100-1.400 kWh produși anual per kWp instalat, folosită frecvent ca reper în România, nu este fixă pentru toată țara. Regiunile din sud și din Dobrogea, cu mai multe ore de soare pe an, se apropie de limita superioară a acestui interval, în timp ce zonele montane sau cele cu climă mai înnorată, din nordul țării, tind spre limita inferioară. La acest calcul se adaugă și factori specifici fiecărei case:
- orientarea și înclinarea acoperișului, care pot varia producția cu 20-25% față de configurația ideală;
- umbrirea parțială de la clădiri, copaci sau coșuri din apropiere;
- temperatura medie a zonei, pentru că panourile funcționează ușor mai eficient la temperaturi moderate decât la căldură extremă;
- calitatea și eficiența panourilor și a invertorului ales.
Din acest motiv, o estimare de producție făcută de un instalator local, pe baza datelor reale ale amplasamentului, este mereu mai precisă decât o cifră medie națională, mai ales pentru cineva care vrea să știe exact cât va produce sistemul înainte de a investi.
De la kWp la numărul de panouri
Odată stabilită puterea totală necesară, calculul numărului de panouri e simplu aritmetic: se împarte puterea totală dorită la puterea unui singur panou. Panourile moderne, folosite frecvent în instalațiile rezidențiale, au puteri între 400 și 500 Wp bucata, astfel încât un sistem de 3,6 kWp înseamnă, de exemplu, în jur de 8 panouri de 450 Wp fiecare. Această cifră influențează direct și suprafața de acoperiș necesară, pentru că fiecare panou ocupă, de regulă, între 1,7 și 2 metri pătrați.
De ce contează dimensionarea corectă, nu una „la plafon”
Un sistem supradimensionat înseamnă bani investiți în panouri care produc surplus trimis în rețea la o valoare mai mică decât prețul de cumpărare, iar unul subdimensionat obligă la cumpărarea în continuare a unei cantități mari de energie din rețea, la prețul întreg. Cea mai bună dimensionare pornește mereu de la consumul real al casei, verificat pe facturile din cel puțin ultimul an întreg, nu de la bugetul disponibil sau de la suprafața de acoperiș liberă — acestea sunt limitări de care se ține cont ulterior, în etapa de proiectare, nu criterii de plecare pentru calculul kWp necesar.
