Sari la conținut
Kilowattul

Prima paginăEconomie de energie

Etanșarea locuinței: de la garnituri de ușă la prize care trag aer rece

Cum găsești infiltrațiile de aer dintr-o locuință și cum le rezolvi pe rând, de la reglajul ferestrelor și pragul ușii până la dozele prizelor de pe pereții exteriori.

Etanșarea locuinței: de la garnituri de ușă la prize care trag aer rece

Într-o locuință obișnuită, o parte deloc neglijabilă din căldura pe care o plătești iarna nu trece prin pereți, ci pur și simplu iese pe lângă ei. Pe la garnitura tocită a unei ferestre, pe sub ușa de la intrare, prin gaura nechituită prin care intră țeava de la centrală, prin doza unei prize montate în peretele exterior. Aerul cald pleacă, aerul rece intră în locul lui, iar sistemul de încălzire lucrează ca să compenseze diferența.

Partea bună a etanșării e că e cea mai ieftină intervenție de eficiență energetică pe care o poți face. Materialele costă puțin, munca se face într-un weekend și nu ai nevoie de autorizații sau de acordul vecinilor.

Cum găsești curenții de aer

Înainte să cumperi ceva, fă o hartă. Alege o zi rece și cu vânt, pentru că atunci diferența de presiune dintre interior și exterior e mai mare și infiltrațiile se văd mai bine.

Închide toate ferestrele și ușile exterioare. Pornește hota din bucătărie și ventilatorul din baie, ca să scazi ușor presiunea din locuință. Apoi plimbă încet, la câțiva centimetri de suprafață, fumul unui bețișor parfumat sau flacăra unei lumânări. Unde fumul se îndoaie brusc, ai o infiltrație.

Parcurge în ordine: perimetrul fiecărei ferestre, inclusiv zona de sub pervaz; ușa de intrare pe toate cele patru laturi; prizele și întrerupătoarele de pe pereții exteriori; locurile unde intră țevi sau cabluri prin perete; trapa spre pod; rosturile dintre tavan și pereți la ultimul etaj; grătarele de ventilație vechi, nefolosite.

Notează fiecare punct. Vei descoperi, de regulă, mult mai multe decât te așteptai, iar unele în locuri care nu ți-ar fi trecut prin cap.

Ferestre și uși: garnituri, feronerie, praguri

La ferestrele de lemn vechi, garnitura autoadezivă din spumă sau cauciuc, aplicată pe cercevea, e soluția clasică. Curăță bine suprafața cu alcool înainte, altfel banda se dezlipește în câteva săptămâni. Măsoară grosimea rostului: o garnitură prea groasă împiedică închiderea, una prea subțire nu atinge nimic.

La ferestrele PVC, problema e rareori garnitura, ci reglajul. Cu timpul, cerceveaua se lasă și presiunea de închidere scade. Testul e același cu cel de la frigider: prinzi o foaie de hârtie în fereastră, închizi, apoi tragi. Dacă iese ușor, e nevoie de reglaj. Excentricele de pe cercevea se pot roti cu o cheie imbus, iar poziția lor schimbă presiunea pe garnitură. Multe ferestre au și o poziție de iarnă, mai strânsă, și una de vară. Dacă nu ești sigur, cheamă pe cineva de la firma care a montat tâmplăria, e o intervenție ieftină.

Ușa de intrare cere trei lucruri: garnitură pe toc, o perie sau un prag mobil la partea de jos și, dacă e cazul, o soluție pentru gaura cheii. Pragul e cel mai important, pentru că spațiul de sub ușă e adesea singura deschidere continuă de un centimetru din toată casa.

Cât din economia de iarnă vine efectiv din partea de tâmplărie, cu diferența dintre etanșare și înlocuire completă, e discutat în articolul despre cât economisești real dacă izolezi mai bine ferestrele.

Prizele și dozele de pe pereții exteriori

E infiltrația pe care aproape nimeni nu o bănuiește. Doza unei prize e o cavitate în perete, iar în spatele ei, în multe construcții, există un spațiu care comunică cu golurile din zidărie sau chiar cu exteriorul. Iarna, dacă apropii mâna de o priză de pe peretele dinspre nord, poți simți aer rece.

Rezolvarea e simplă, dar are o condiție obligatorie: oprește alimentarea de la tabloul electric înainte să demontezi ceva și verifică absența tensiunii cu un tester. Nu e o operațiune complicată, dar nu se face cu circuitul sub tensiune.

  1. Oprește siguranța circuitului respectiv și verifică cu testerul.
  2. Demontează rama și corpul prizei.
  3. Umple golurile din spatele dozei cu vată minerală sau cu masă de șpaclu, fără să acoperi conductorii și fără să blochezi capacul dozei.
  4. Montează, dacă găsești, o garnitură de spumă special făcută pentru doze, care se așază între perete și ramă.
  5. Remontează totul și repune tensiunea.

Dacă în timpul acestei operațiuni descoperi conductori cu izolația crăpată, urme de căldură, doze arse sau conexiuni improvizate cu bandă izolatoare, oprește-te și cheamă un electrician autorizat. Semnele care indică o problemă reală sunt descrise în articolul despre semnele că prizele din casă trebuie înlocuite, iar o priză care trage aer rece e adesea și una montată prost.

Trecerile prin anvelopă: țevi, hote, coșuri

Fiecare gaură făcută prin peretele exterior e un punct de infiltrație dacă nu a fost etanșată corect. Cele mai frecvente: țeava de condens de la aerul condiționat, tubul hotei, evacuarea de la centrala termică, cablul de antenă sau de internet, aerisirea de la baie, gaura veche a unei sobe demontate.

Pentru golurile mari, folosește spumă poliuretanică, apoi taie surplusul și acoperă cu chit sau cu masă de șpaclu, pentru că spuma expusă la ultraviolete se degradează. Pentru golurile mici, chit siliconic sau acrilic, în funcție de suprafață. Pentru clapeta hotei, verifică dacă se închide complet când motorul e oprit: multe se blochează în poziție deschisă din cauza grăsimii și lasă aerul să circule liber tot anul.

Atenție la trecerile care nu trebuie etanșate: gura de aer de combustie a unei centrale sau a unei sobe cu cameră deschisă de ardere. Blocarea ei e periculoasă. Dacă nu ești sigur ce faci, întreabă un instalator autorizat.

Cât de etanș e prea etanș

Există o limită dincolo de care etanșarea devine o problemă. O locuință fără schimb de aer acumulează umiditate, dioxid de carbon și compuși din materialele de finisaj. Rezultatul e condens pe geamuri, mucegai în colțuri și aer greu dimineața.

De aceea, orice campanie de etanșare vine la pachet cu o disciplină de aerisire: deschidere largă, câteva minute, de două-trei ori pe zi, plus după fiecare duș și după gătit. E mult mai eficient decât fereastra lăsată întredeschisă permanent, care răcește pereții fără să schimbe aerul cu adevărat.

Dacă locuința e etanșă și aerisirea manuală nu e practică, soluția e o ventilație controlată, fie centralizată, fie cu unități individuale pe cameră, cu recuperare de căldură. Restul măsurilor care merg în același pachet, de la reglarea termostatului la izolarea nișei caloriferului, sunt adunate în ghidul despre cum reduci consumul de energie iarna. Etanșarea nu e spectaculoasă și nu se laudă nimeni cu ea, dar e singura intervenție la care investești o sumă mică și vezi diferența din prima lună rece.

Distribuie Facebook WhatsApp E-mail

Alte circuite

  1. 01Cum alegi un invertor potrivit pentru sistemul fotovoltaic al caseiEnergie solară
  2. 02Cât costă și cât țin bateriile de stocare pentru panouri solareEnergie solară
  3. 03Clasele de eficiență energetică A-G la electrocasnice: ce înseamnă de faptElectrocasnice eficiente
  4. 04Ce sistem de montaj se folosește pentru panouri solare pe acoperiș platEnergie solară
  5. 05Cât costă un sistem fotovoltaic pentru o casă și în cât timp se amortizeazăEnergie solară

Mai departe

Ultimele din tablou