Sfatul circulă în fiecare toamnă, repetat de furnizori, de ministere și de vecinul de la etajul trei: dă termostatul cu un grad mai jos și vei economisi zece la sută. Cifra sună prea rotundă ca să fie adevărată în toate cazurile, și chiar nu este. Dar ideea din spatele ei rezistă la o analiză serioasă, iar motivul e interesant.
Consumul pentru încălzire nu depinde de cât de cald e în casă, ci de diferența dintre interior și exterior. O locuință pierde căldură prin pereți, ferestre și acoperiș proporțional cu acest decalaj. Cu cât e mai mare, cu atât instalația trebuie să producă mai mult ca să îl mențină.
Aritmetica din spatele procentului
Imaginează-ți o zi de iarnă cu 2 grade afară și 22 în casă. Diferența e de 20 de grade. Scazi termostatul la 21 și diferența devine 19 grade, adică exact cu 5% mai mică. Teoretic, pierderile scad cu aceleași 5%.
Într-o zi mai blândă, cu 10 grade afară, diferența coboară de la 12 la 11 grade, ceea ce înseamnă o reducere de peste 8%. Iar într-un ger de minus 10 grade, trecerea de la 22 la 21 reduce diferența de la 32 la 31 de grade, adică sub 3,2%.
De aici vine variabilitatea. Pe media unui sezon de încălzire din România, cu temperaturi exterioare oscilând în general între minus 5 și plus 10 grade, un grad în minus se traduce realist într-o economie de 5 până la 8 procente din consumul de încălzire. Nu zece, dar nici neglijabil.
Concret, la o casă care consumă echivalentul a 400 de lei pe lună pentru încălzire, un grad înseamnă între 20 și 32 de lei lunar. Pe cinci luni de sezon rece, între 100 și 160 de lei. Două grade dublează suma, aproximativ.
Ce influențează rezultatul real
Procentul teoretic se lovește de realitatea fiecărei locuințe. Câteva lucruri contează mai mult decât altele:
- Izolația. Paradoxal, într-o casă prost izolată economia procentuală e similară, dar suma absolută economisită e mult mai mare, pentru că factura de plecare e mai mare.
- Inerția termică. O casă cu pereți groși de cărămidă răspunde lent, iar ajustările mici se resimt greu. Una ușoară, pe structură de lemn, reacționează în minute.
- Tipul de sursă. La o pompă de căldură, scăderea temperaturii interioare permite și coborârea temperaturii pe tur, ceea ce îmbunătățește randamentul de conversie. Economia devine mai mare decât cea calculată strict pe diferența de temperatură.
- Ventilația. Dacă aerisești ținând geamul întredeschis toată ziua, orice ajustare de termostat devine irelevantă.
Un aspect ignorat: temperatura resimțită nu e identică cu cea indicată de termostat. Curenții reci de la ferestre, pereții exteriori reci și pardoseala rece te fac să simți cu unul până la două grade mai puțin decât arată aparatul. Rezolvi asta tratând cauza, nu ridicând termostatul, iar cea mai accesibilă intervenție ține de ferestre, subiect pe care l-am detaliat în articolul despre perdele, jaluzele și folii pentru geam.
Unde e mai eficient decât un grad în minus
Reducerea uniformă a temperaturii e cea mai simplă metodă, dar nu și cea mai productivă. Programarea o bate detașat.
O casă goală opt ore pe zi nu are nevoie de 21 de grade în lipsa locatarilor. Coborârea la 17 sau 18 grade pe durata programului de lucru și în timpul nopții produce economii de 10 până la 15%, fără ca cineva să resimtă vreun disconfort. Un termostat programabil, chiar și unul ieftin, se amortizează într-un singur sezon.
La fel funcționează și diferențierea pe camere. Dormitorul nu are nevoie de aceeași temperatură ca livingul, iar o cameră de oaspeți folosită de trei ori pe an poate sta la 16 grade. Capetele termostatate montate pe calorifere costă puțin și fac exact asta.
Atenție însă la o limită: sub 16 grade, într-o locuință cu umiditate ridicată, apare riscul de condens pe pereții reci și, în timp, de mucegai. Economia făcută la încălzire se pierde cu vârf și îndesat în zugrăveli refăcute.
Merită și un exercițiu de măsurare. Dacă vrei să vezi negru pe alb ce efect are ajustarea, notează consumul o săptămână la temperatura obișnuită și încă una cu un grad mai jos, comparând zile cu vreme similară. Metoda de a izola contribuția fiecărui consumator din casă e descrisă în articolul despre cum îți dai seama care aparat îți crește cel mai mult factura.
Un grad rămâne, până la urmă, cea mai ieftină măsură de eficiență disponibilă: nu costă nimic, se aplică în trei secunde și, spre deosebire de o termoizolație, nu cere aprobarea nimănui. Iar dacă după o săptămână constați că îți lipsește, îl pui la loc și ai pierdut doar curiozitatea.
