Geamul e cel mai slab punct al oricărei case. Un perete izolat corespunzător pierde de câteva ori mai puțină căldură pe metru pătrat decât o fereastră cu termopan bun, iar vara aceeași fereastră aduce înăuntru mai multă căldură decât toți pereții la un loc. Suprafața vitrată ocupă rareori peste 15% din anvelopă, dar poate răspunde de o treime din pierderi.
Înlocuirea ferestrelor e scumpă și rar justificată dacă cele existente sunt în stare bună. În schimb, ce pui în fața geamului costă puțin și lucrează în ambele sensuri: reține căldura iarna și o ține afară vara.
Iarna: stratul de aer care contează
O perdea nu izolează prin material, ci prin aerul pe care îl imobilizează între ea și geam. Aerul static e un izolator excelent; aerul care circulă nu izolează deloc. De aici derivă tot ce urmează.
O draperie groasă, montată corect, poate reduce pierderile prin fereastră cu 15 până la 25%. Montată prost, efectul scade la câteva procente. Diferența stă în detalii:
- draperia trebuie să depășească lateral cadrul ferestrei cu cel puțin 15 centimetri de fiecare parte;
- trebuie să ajungă până la pervaz sau, ideal, până la podea, ca aerul rece coborât de-a lungul geamului să nu se scurgă pe dedesubt în cameră;
- o galerie cu carnisă sau o casetă în partea de sus împiedică aerul cald din cameră să intre prin partea superioară și să circule continuu;
- căptușeala termică, chiar și una simplă, dublează practic efectul unei draperii obișnuite.
Regula de utilizare e la fel de importantă ca materialul: draperiile se trag la lăsarea serii, nu la culcare. Cea mai mare parte a pierderilor se produce în primele ore de întuneric, când diferența de temperatură crește brusc. Ziua, dimpotrivă, se deschid larg pe fațadele însorite, pentru că soarele de iarnă e căldură gratuită.
Obloanele exterioare și rulourile montate afară bat orice soluție interioară, pentru că blochează căldura înainte să atingă geamul. Un rulou exterior închis noaptea reduce pierderile prin fereastră cu până la 30%, iar vara oprește peste 80% din radiația solară.
Vara: totul se joacă în exterior
Aici e diferența pe care mulți o ratează. O jaluzea interioară, oricât de reflectorizantă, primește radiația solară după ce aceasta a trecut deja prin sticlă. Căldura a intrat în cameră și rămâne acolo, indiferent cât de albă e jaluzeaua.
Umbrirea exterioară oprește radiația înainte de geam. Un rulou, o jaluzea exterioară, o copertină sau chiar o plantă cățărătoare pe fațada sudică fac mai mult pentru confortul de vară decât orice se montează înăuntru. Efectul asupra consumului de aer condiționat e considerabil, iar în camerele orientate spre vest, unde soarele bate direct în după-amiezile de iulie, poate face diferența dintre un aparat care pornește ocazional și unul care merge continuu.
Foliile aplicate pe geam sunt soluția de compromis pentru situațiile în care nu se poate monta nimic în exterior. Blochează o parte din radiația infraroșie și pe cea ultravioletă, reducând aportul de căldură cu 30 până la 70%, în funcție de tip. Au însă un preț: reduc și lumina naturală, iar cele de tip reflectorizant schimbă vizibil aspectul ferestrei din exterior. În plus, o folie montată pe un termopan vechi poate crea tensiuni termice în sticlă, așa că merită verificată compatibilitatea înainte.
Ce câștigi, în cifre realiste
Nicio soluție dintre acestea nu transformă o casă. Împreună, însă, se adună.
Într-o locuință cu ferestre decente, draperii groase folosite corect plus rulouri exterioare închise noaptea reduc consumul de încălzire cu 5 până la 10%. Umbrirea exterioară în sezonul cald poate tăia 20 până la 30% din consumul aerului condiționat, uneori mai mult în apartamentele de la ultimul etaj cu ferestre mari.
Iar cea mai ieftină intervenție dintre toate nu are legătură cu textilele: garniturile ferestrelor. O fereastră veche, cu garnitura crăpată, pierde prin infiltrație mai mult decât va reține vreodată o draperie. O bandă de etanșare costă cât o cafea și se montează într-o oră.
Efectul se combină cu ajustarea termostatului, iar cele două se potențează reciproc: o cameră fără curenți reci de la geam se resimte mai caldă la aceeași temperatură indicată, ceea ce face suportabilă exact scăderea despre care am scris în articolul despre cât economisești dacă scazi cu un grad temperatura din casă.
Testul cel mai simplu îl poți face în seara asta, cu o lumânare aprinsă plimbată încet pe lângă cerceveaua ferestrei. Dacă flacăra tremură, ai găsit pe unde pleacă banii, iar rezolvarea nu costă cât o fereastră nouă.
