Sari la conținut
Consum electric

De ce încălzirea electrică este cel mai scump consum din casă

De ce încălzirea electrică este cel mai scump consum din casă
Foto: Antoni Shkraba / Pexels

Oricine a trecut printr-o iarnă cu radiatoare electrice știe rezultatul, dar puțini știu de ce diferența e atât de brutală față de restul consumului. Nu e vorba de un preț special al energiei folosite pentru încălzire — kilowatt-ora costă la fel indiferent ce faci cu ea. E vorba de cantitatea de energie pe care o cere încălzirea unei locuințe, care e cu un ordin de mărime peste tot ce fac restul aparatelor la un loc.

Problema nu e prețul, ci numărul de kilowatt-ore

Compară două situații. Un televizor de 100 W pornit patru ore pe zi consumă 0,4 kWh zilnic. Un singur radiator electric de 2.000 W care lucrează efectiv șase ore pe zi consumă 12 kWh. Un raport de 30 la 1, dintr-un singur aparat față de altul.

Iar radiatorul nu e singur. O casă de 100 de metri pătrați încălzită exclusiv electric are nevoie de mai multe astfel de aparate, iar în zilele foarte reci funcționează aproape continuu. Așa se ajunge la consumuri lunare de câteva sute până la peste o mie de kilowatt-ore doar pentru încălzire, într-o casă în care restul anului consumul total era de 150-250 kWh pe lună.

Motivul fizic e simplu: aerul și pereții unei case au nevoie de multă energie ca să fie aduși și menținuți la 21 de grade când afară sunt zero. Lumina, electronicele și chiar gătitul mută cantități mici de energie. Încălzirea mută cantități mari, ore în șir, luni la rând.

Rezistența electrică: randament perfect, cost maxim

Radiatoarele electrice, convectoarele, panourile radiante și caloriferele cu ulei transformă practic 100% din curent în căldură. Din punct de vedere al randamentului, sunt imbatabile — nu se pierde nimic. Exact acest lucru e capcana: fiecare kilowatt-oră de căldură necesită un kilowatt-oră de curent cumpărat. Nu există niciun câștig de multiplicare.

De aceea, publicitatea care promite radiatoare „economice”, „cu cristale”, „cu infraroșu” sau „cu inerție” trebuie citită cu atenție. Toate produc căldură cu același randament de 100%. Ce pot face diferit este să distribuie căldura altfel, să încălzească mai repede senzația de confort sau să permită un reglaj mai fin — economii reale, dar de câteva procente, nu de zeci de procente. Un aparat de 2.000 W consumă 2 kWh într-o oră de funcționare continuă, indiferent ce scrie pe cutie.

Pompa de căldură schimbă complet ecuația

Singura tehnologie care rupe raportul de unu la unu este pompa de căldură — inclusiv aerul condiționat în regim de încălzire, care este exact același lucru. În loc să producă energie termică, ea o mută din exterior în interior, iar pentru mutare consumă mult mai puțin decât cantitatea mutată.

Raportul se numește COP și este, în condiții rezonabile de temperatură, între 2,5 și 4. Cu alte cuvinte, pentru fiecare kilowatt-oră electric consumat, obții între 2,5 și 4 kilowatt-ore de căldură. Costul încălzirii scade proporțional. Dezavantajul: COP-ul scade pe măsură ce afară e mai frig, exact când ai nevoie de mai multă căldură, iar la temperaturi foarte joase unele sisteme trec pe rezistență electrică auxiliară și revin la raportul unu la unu. Consumul real, pe o lună de iarnă, îl găsești analizat în articolul despre cât consumă o pompă de căldură într-o lună de iarnă.

Un detaliu care schimbă percepția: aerul condiționat pe care îl ai deja pentru vară funcționează și pe încălzire, iar în lunile de toamnă și primăvară, când afară sunt 5-12 grade, este de departe cea mai ieftină sursă de căldură electrică din casă. Multă lume îl ignoră iarna și pornește radiatoare, deși același aparat ar produce aceeași căldură cu o treime din curent. Verifică în manual temperatura exterioară minimă de funcționare a modelului tău.

Unde se pierde căldura pe care o plătești

Orice discuție despre costul încălzirii e incompletă fără partea de pierderi, pentru că energia pe care o cumperi iese din casă exact atât de repede pe cât o lasă anvelopa clădirii.

  • ferestrele vechi sau montate prost — cea mai vizibilă și mai ușor de corectat pierdere;
  • pereții neizolați, în special cei nordici și cei de la colțuri;
  • planșeul spre pod și pardoseala spre subsol sau spre sol;
  • infiltrațiile de aer pe la tocuri, prize exterioare, treceri de conducte și coșuri de ventilație;
  • caloriferele mascate de mobilă sau de draperii lungi, care nu pot ceda căldura în cameră.

O casă neizolată încălzită electric este cea mai scumpă combinație posibilă. Înainte de a schimba sistemul de încălzire, are mai mult sens economic să reduci pierderile — recuperarea investiției e mai rapidă și beneficiul rămâne indiferent de tehnologia de încălzire aleasă ulterior. Un calcul concret pe ferestre găsești în materialul despre cât economisești dacă izolezi mai bine ferestrele.

Există și o pierdere pe care nu o vezi în pereți: aerul cald urcă. Într-o casă cu tavan înalt sau cu scară deschisă spre etaj, cea mai mare parte din căldura produsă la parter se adună sus. Rezultatul e că plătești pentru a încălzi un volum de aer în care nu stă nimeni, iar termostatul de la parter cere în continuare căldură. Închiderea casei scării și un ventilator de tavan pe viteză mică, rotind invers, corectează o parte din efect fără costuri.

Ce poți face fără să schimbi sistemul

Dacă rămâi pe încălzire electrică în această iarnă, câteva măsuri au efect măsurabil, în ordinea raportului dintre efort și rezultat:

  1. Încălzește selectiv. Nu ține toată casa la aceeași temperatură; menține 21 de grade unde stai și 17-18 în camerele nefolosite, cu ușile închise.
  2. Coboară temperatura noaptea și când lipsești. Fiecare grad în minus înseamnă o reducere sensibilă a energiei necesare, iar efectul se cumulează pe toată luna.
  3. Pune termostate reale, nu butoane cu poziții. Un termostat programabil elimină perioadele în care încălzești o casă goală; avantajele sunt detaliate în articolul despre cum te ajută un termostat inteligent să economisești.
  4. Etanșează rapid ce se poate etanșa: benzi la tocuri, garnituri la uși, folie termoizolantă pe geamurile care nu se deschid iarna.

Un avertisment de siguranță care nu e opțional: aparatele de încălzire electrică trag 1.500-2.500 W fiecare și nu se pun pe prelungitoare, pe prize multiple sau pe circuite vechi, subdimensionate. Două radiatoare pe același circuit înseamnă un curent la limita cablului. Dacă intenționezi să folosești încălzire electrică pe termen lung, verificarea tabloului și a secțiunii cablurilor de către un electrician autorizat ANRE nu este o formalitate, ci condiția de bază ca lucrurile să rămână sigure.